Parlamentul a votat marți majorarea pensiilor cu 40%, abrogând majorarea cu 14% decisă de Guvern, amendament susținut de PSD la legea rectificării bugetare. Acesta este evenimentul major din „săptămâna decisivă” înaintea alegerilor locale de duminică, cel care a declanșat retorica PSD adresată electoratului său tradițional, pe de o parte, dar și retorica PNL și a USR, adresată votanților din categoria „activă”. Ambele discursuri s-au folosit de puternice accente emoționale, folosite în mod tradițional de partide în „săptămâna decisivă” ca să își mobilizeze electoratul să meargă la vot. Însă această campanie electorală este diferită, spun analiștii politici consultați de GÂNDUL.RO. Sunt mai multe variabile în plus față de campaniile precedente, printre care și o posibilă „teamă” a pensionarilor, cei vizați de decizia votată în Parlament, grupă de vârstă vulnerabilă, de a se expune unei posibile contaminări cu SARS-COV-2. Cum și cu ce strategie se vor câștiga aceste alegeri locale? Sunt posibile surprize și răsturnări de situație? Analiștii politici explică, pentru GÂNDUL.RO, care sunt factorii care vor decide cum va arăta harta administrației locale din România după alegerile locale din 2020.
Jurnalistul și analistul politic Ion Cristoiu crede că votul de marți din Parlament nu este de natură să mobilizeze suplimentar la vot electoratul PSD. „E prea târziu. Nu cred că se vor duce mai mulți la vot ca să rezolve problema pensiilor. Tema măririi pensiilor cu 40% există de mai multă vreme, nu cred că demersul în Parlament al PSD în ce privește rectificarea bugetară va avea un impact semnificativ asupra mobilizării electoratului”, spune Ion Cristoiu.
Jurnalistul crede că, în contextul pandemiei, „săptămâna decisivă” – cea dinaintea alegerilor – va funcționa altfel decât în campaniile electorale precedente: „sunt condiții de pandemie și cel mai probabil se vor duce numai activele de partid”, spune Cristoiu.
„În opinia mea, acum avem o nouă categorie: până acum aveam situația oamenilor care aveau intenția de a merge la vot, dar nu erau încă hotărâți cu cine. Este vorba despre categoria „nehotărâților”, așa cum este ea denumită în limbajul de analiză politică. Noutatea este că avem acum o altă categorie de nehotărâți: cei care nu au decis încă dacă să se ducă sau nu”, spune Cristoiu.
Jurnalistul explică faptul că sunt factori imprevizibili care intervin în această decizie: dacă va crește până duminică rata infectărilor, teama că vor fi cozi interminabile sau alte complicații din cauza restricțiilor.
„Nu mai putem spune, ca în anii trecuți, că oamenii gândesc că e o duminică frumoasă și e soare și să iasă la vot. Problema nu este doar teama de pandemie. Ci teama de complicații. Spre exemplu, teama că, din cauza restricțiilor, se vor forma cozi și că timpul de așteptare va fi mare. Acest lucru e descurajant. În mod tradițional, răsturnările de situație din ultima săptămână erau generate de oamenii care nu erau deciși cu cine să voteze până în ultima zi. Acum oamenii sunt hotărâți cu cine să voteze, dar nu și dacă vor ieși sau nu la vot”, explică Ion Cristoiu.
Analistul politic spune că, spre exemplu, la București, în acest tipar de circumstanțe, nu a pierdut niciodată primarul în exercițiu și că, cel mai probabil, și la sectoare vor câștiga tot primarii în exercițiu.
„În opinia mea, ce se întâmplă săptămâna aceasta nu are un impact semnificativ asupra distribuției voturilor penru că, în condiții de pandemie, vor veni la vot cei care sunt deja extrem de hotărâți și au opțiunea de vot fermă sau de la activul de partid. În mod tradițional, se merge pe cartiere și pe blocuri și se mobilizează activele de partid”, mai spune Cristoiu.
„Votul în Parlament cu privire la majorarea pensiilor va avea impact asupra prezenței la vot de duminică, cel mai probabil va mobiliza persoanele care sunt vizate, respectiv persoanele de vârsta a treia”, spune directorul Institutului Avangarde, sociologul Marius Pieleanu.
„Pe ultima sută de metri înainte de alegeri, cele două partide principale – PSD și PNL încearcă, inclusiv prin discursul asociat acestei teme, a majorării pensiilor , să își mobilizeze propriul electorat. Mai precis, să maximizeze participarea la votul de duminică: PSD promițând o creștere cu 40% a pensiilor ceea ce înseamnă un grad ridicat de mulțumire a persoanelor de vârsta a treia în raport cu PSD și, ca o consecință directă, participarea la vot pentru a susține PSD, iar PNL vine cu argumente care sensibilizează persoanele active, cele în intervalul 20-55 de ani, cu aceeași intenție, de a-și mobiliza votanții”, explică directorul Avangarde.
„E un joc de-a șoarecele și pisica, totul este în logica campaniei electorale, de a determina electoratul să iasă la vot pe ultima sută de metri. În aceeași logică se înscriu și dezvăluirile făcute de Gabriela Firea și publicate în presă, de a mobiliza propriul electorat, pentru că în acest moment opțiunile de vot sunt deja cristalizate. În acest moment, toate comunicările politice se înscriu într-un joc al percepțiilor”, mai spune Marius Pieleanu.
„Ceea ce știu este că va câștiga acel candidat (n.r. Și acel partid) al cărui electorat se va mobiliza cel mai bine. Pe fondul unei așteptări din partea noastră, a sociologilor, a unei participări mici la vot, cu atât mai mult va fi imperativ ca fiecare partid și fiecare candidat să își mobilizeze electoratul, iar cel care va reuși acest lucru cel mai bine va câștiga. Dacă vorbim de o participare de peste 50%, atunci intervin și alte elemente de structură și ierarhizare a votului. Dar, la o participare de 30 – 40%, nu știu dacă așa va fi, va câștiga acel candidat care își va aduce simpatizanții la vot”, mai spune directorul Avangarde.
Sociologul Barbu Mateescu, specializat în sociologie urbană și politică, crede că votul în Parlament pentru majorarea pensiilor cu 40% este de natură să mobilizeze electoratul PSD, dar că votul de duminică nu este de natură să rezerve surprize.
„Nimic nou, de ani și ani auzim aceleași lucruri. România s-a schimbat totuși, vârstnicii nu mai sunt aceiași, în special categoria 50-59 ani are alte perspective decât cei de aceeași vârstă de acum 10-20 de ani”, spune Barbu Mateescu.
În ce privește o posibilă „surpriză” a scorului electoral obținut de PNL după numărătoarea voturilor, sociologul Barbu Mateescu crede că, potrivit sondajelor, liberalii au reușit să câștige votanții președintelui Klaus Iohannis.
„Electoratul PNL este un subiect complicat – cele ale PSD respectiv USR-PLUS sunt ușor de definit și intuit, inclusiv de către non-sociologi. În 2016 PNL nu a reușit să facă pasa dinspre Iohannis. Conform sondajelor, o va face în acest an – adică va prelua o parte suficientă din votanții lui Iohannis din primul tur de la prezidențialele de anul trecut încât să obțină un rezultat bun. Vom vedea după alegeri”, spune Barbu Mateescu.